Cum funcționează Parlamentul
Ce trebuie să știi ca să citești corect voturile de pe acest site. Trimiterile sunt la Constituția României, revizuită în 2003.
- InițiativaGuvernul, parlamentarii sau cetățenii
- Prima camerăSenatul sau Camera, după domeniu
- Camera decizionalăare ultimul cuvânt
- Președintelepromulgă sau cere reexaminarea
- Monitorul Oficiallegea intră în vigoare
Două camere
Parlamentul are două camere: Camera Deputaților și Senatul (art. 61). Ambele sunt alese pentru 4 ani. Un proiect trece prin amândouă, pe rând.
Cine propune legi
Pot propune legi Guvernul, deputații, senatorii și cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot (art. 74). Ce vine de la Guvern se numește proiect de lege. Ce vine de la parlamentari sau cetățeni se numește propunere legislativă.
Guvernul poate adopta și ordonanțe, care au efect imediat, dar trebuie apoi aprobate sau respinse de Parlament printr-o lege (art. 115). De aceea multe voturi sunt „pentru aprobarea Ordonanței…”.
Prima cameră și camera decizională
Constituția stabilește, după domeniu, care cameră dezbate prima un proiect și care decide definitiv (art. 75). Prima cameră are 45 de zile (60 pentru coduri și legi foarte complexe). Dacă termenul trece fără vot, proiectul se consideră adoptat tacit și merge mai departe. Camera decizională dă votul final.
Pe acest site, la fiecare lege vezi pe pagina Parcursul legii cum a trecut proiectul prin cele două camere.
Comisiile
Înainte de votul din plen, proiectul ajunge la o comisie de specialitate (de exemplu Comisia juridică sau Comisia pentru sănătate). Comisia sesizată „pe fond” face un raport; alte comisii dau avize. Raportul propune fie adoptarea (cu sau fără amendamente), fie respingerea. Comisia de fond stabilește și domeniul unei legi pe acest site.
Raportul de respingere: atenție la „Pentru”
Când comisia propune respingerea, plenul votează raportul de respingere. Atunci „Pentru” înseamnă că parlamentarul vrea ca proiectul să fie respins, iar „Împotrivă” înseamnă că vrea să nu fie respins. Pe site, aceste voturi au eticheta respingere.
Lege ordinară, organică sau constituțională
- Legile ordinare se adoptă cu majoritatea parlamentarilor prezenți (art. 76 alin. 2).
- Legile organice (de exemplu, sistemul electoral, organizarea Guvernului, statutul funcționarilor publici, regimul proprietății) au nevoie de majoritatea tuturor membrilor camerei, indiferent câți sunt prezenți (art. 73 și art. 76 alin. 1). Adică jumătate plus unu din numărul total de membri ai camerei.
- Revizuirea Constituției cere două treimi din membrii fiecărei camere, urmate de referendum (art. 151).
De aceea un vot cu mai multe voturi „Pentru” decât „Împotrivă” nu înseamnă automat că legea a trecut. Pe paginile de vot afișăm nota oficială atunci când sursa o publică (de exemplu „nu a fost întrunită majoritatea calificată”).
Ședința e valabilă doar dacă sunt prezenți majoritatea membrilor camerei (cvorum, art. 67).
Ședințele comune
Unele decizii se iau de cele două camere împreună, în ședință comună: bugetul de stat, starea de urgență sau de asediu, numiri în anumite funcții etc. (art. 65). Pe site, voturile din ședințele comune sunt marcate, iar cifrele afișate includ doar deputații.
După vot: Președintele și Curtea Constituțională
Legea adoptată se trimite Președintelui, care o promulgă în cel mult 20 de zile. Președintele poate cere o singură dată reexaminarea legii (art. 77). După reexaminare, trebuie să o promulge în 10 zile.
Înainte de promulgare, legea poate fi atacată la Curtea Constituțională de Președinte, de președinții camerelor, de Guvern, de Înalta Curte de Casație și Justiție, de Avocatul Poporului, de 50 de deputați sau de 25 de senatori (art. 146). Dacă CCR constată că legea e neconstituțională, Parlamentul trebuie să o reexamineze.
Legea promulgată primește un număr („Legea nr. 123/2026”) și intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Cum se votează
- Votul electronic, nominal: se vede cum a votat fiecare parlamentar. Majoritatea voturilor de pe site sunt de acest tip.
- Votul secret, folosit de regulă pentru decizii despre persoane (alegeri, numiri, ridicarea imunității). Se publică doar totalurile.
- Opțiunile sunt Pentru, Împotrivă și Abținere. Un parlamentar poate fi prezent și să nu voteze deloc.
Simplificat pentru claritate. Pentru textul complet: Constituția României (pe cdep.ro). Vezi și metodologia site-ului.